Presă & media

Pentru presă și proiecte media

Pentru interviuri, filmări, documentare și alte proiecte media:

Biografie scurtă

Adrian Laza (n. 30 noiembrie 1963, județul Neamț) este alpinist de mare altitudine, inginer silvic și antreprenor româno-canadian. Pe 9 octombrie 2024, odată cu ascensiunea vârfului Shishapangma, a încheiat proiectul de urcare a tuturor celor 14 vârfuri de peste 8.000 de metri.

A început proiectul în 2016, la vârsta de 52 de ani, și l-a încheiat la 60 de ani, după opt ani de expediții.

Despre Adrian Laza, dincolo de vârfuri

Dincolo de cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri, există câteva lucruri care spun mai bine decât orice palmares cine este Adrian Laza.

14 vârfuri de peste 8.000 de metri

Adrian face parte din clubul extrem de restrâns al alpiniștilor care au reușit să urce toate cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri ale lumii. În 2024 el a devenit al 59-lea alpinist din lume cu această performanță.

Primul a fost Reinhold Messner, în 1986, care a escaladat fără oxigen suplimentar.

Câteva recorduri românești

Adrian deține o serie de performanțe unice pentru alpinismul românesc de mare altitudine:

primul alpinist român care a urcat două vârfuri de peste 8.000 de metri într-un singur sezon de primăvară;

primul alpinist român care a urcat două vârfuri de peste 8.000 de metri într-un singur sezon de toamnă;

primul român care a urcat patru vârfuri de peste 8.000 de metri într-un singur an, un record absolut;

singurul alpinist român care a urcat trei vârfuri de peste 8.000 de metri în doar 27 de zile;

singurul alpinist român care a urcat Manaslu, un vârf de peste 8.000 de metri, în doar șase zile, fără o aclimatizare prealabilă pe un alt munte.

-74°C

Cea mai scăzută temperatură resimțită de Adrian nu a fost în Himalaya, ci acasă, în România. Pe Ceahlău, în 10 ianuarie 2015, temperatura calculată cu factorul de vânt a ajuns la -74℃.

Vârful nu înseamnă că ai terminat

Adrian este foarte conștient de unul dintre cele mai importante lucruri din alpinismul de mare altitudine: ajungerea pe vârf nu înseamnă că ai câștigat.

O mare parte dintre accidentele grave se produc în timpul coborârii, motiv pentru care pregătirea mentală ocupă un loc esențial în antrenamentul lui.

Pentru Adrian, rezistența nu înseamnă doar să poți urca. Înseamnă să poți lua decizia corectă când ești obosit, când îți este frig, când ți-e frică și când corpul îți spune că nu mai poate.

Mentorii

Printre oamenii care i-au influențat parcursul se numără medicul nutriționist american Michael Colgan, alpiniștii Erhard Loretan, elvețian, și Jerzy Kukuczka, polonez, Steve House, autorul cărții Training for the New Alpinism, dar și... Alexandru cel Mare.

Cum se antrenează?

„Cred că pregătirea mentală reprezintă 70% din pregătirea pentru o ascensiune la 8.000 de metri.”

Pentru Adrian, antrenamentul începe cu mult înainte de a ajunge la baza muntelui.

Înseamnă să vizualizezi traseul, să anticipezi momentele dificile și să ai întotdeauna un plan de rezervă. Înseamnă să știi că, atunci când ai ajuns pe vârf, mai ai de străbătut încă pe atât.

Înseamnă să înveți să gestionezi durerea, frigul și frica. Să te pregătești pentru situații de criză: o cădere într-o crevasă, o avalanșă, o schimbare bruscă a vremii. Să lucrezi cu respirația, cu concentrarea și cu propriile gânduri.

Pregătirea fizică este, desigur, la fel de importantă.

Adrian se antrenează aproximativ 50 de ore pe săptămână, combinând pregătirea montană și escalada cu sală, ciclism și înot.

Dacă vrei să-i urmezi exemplul, Adrian spune că

„Mountaineering-ul pune în mișcare foarte multe grupe musculare și, în același timp, îți cere să folosești creierul la capacitate maximă: orientare, anticipare, planificare, luarea deciziilor. Este unul dintre cele mai complexe sporturi pe care le poți practica.

Dacă vrei să te cunoști mai bine, să-ți depășești limitele și să afli cu adevărat de ce ești capabil, apucă-te de mountaineering. Nu doar de escaladă. Mountaineering.”